Nicolae Dabija

VIAȚA ȘI ACTIVITATEA
1948 15 iulie. În satul Codreni (Bișcotari), raionul Căinari, Republica Moldova, se naște poetul, publicistul și omul politic Nicolae Dabija. Părinții: Trofim Ciobanu, țăran cu „bibliotecă”, Cristina Dabija, țărancă (cu rude preoți, fratele ei Serafim Dabija, stareț al Mănăstirii Zloți și verișorul ei, părintele Nicodim Onu, fiind condamnați în l947 de către organele NKVD, în cadrul aceluiași proces, la ani grei de temniță pentru „activitate antisovietică”, arhimandritului Serafim Dabija imputându-i-se grava „crimă” de „a fi zidit o mănăstire în scopuri antisovietice”). Studiile primare le-a urmat în satul natal (1955-1959), școala medie incompletă în comuna Săhăidac (1959-1963), școala medie completă – în orășelul Cimișlia (1963-1966).

1965 Debutează în ziarul Tinerimea Moldovei, cu un ciclu de versuri prezentat elogios de către cel mai important critic literar Mihai Cimpoi.

1966-1972 Urmează studiile la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Filologie, secția de ziaristică (în anul III a fost exmatriculat „pentru activitate anticomunistă și antisovietică”, fiind restabilit peste un an, în 1970, la Facultatea de Filologie).

1972 După absolvirea facultății e corespondent la redacția tineret a Televiziunii din Chișinău.

1975 La Editura „Cartea moldovenească” publică prima carte de versuri cu titlul sugestiv Ochiul al treilea, generic ce se va extinde asupra întregii generații, cea a scriitorilor basarabeni din anii ’70, ea fiind numită de critica literară „Generația Ochiului al treilea”.
Participă la Conferința Tinerilor Scriitori din URSS, care îi acordă Premiul pentru Poezie.
Activează la revista Nistru, publicație a Uniunii Scriitorilor, în calitate de șef al secției poezie și critică.

1977 Pentru volumul de versuri Ochiul al treilea în 1977 i se acordă Premiul Tineretului din Moldova. Cu banii reveniți de pe urma acestui premiu face o fântână în satul natal, căreia consătenii îi spun „fântâna lui Nicolae Dabija”. Inițiază și conduce cenaclul Dialog, o mișcare non-conformistă și disidentă a tinerilor condeieri. Îi apare volumul de poeme Третье око la Editura „Молодая гвардия” din Moscova, apreciat mult de Valentin Kataev, secretar al Uniunii Scriitorilor din URSS.

1980 La Editura „Literatura artistică” apar volumul de versuri Apă neîncepută și cartea pentru copii Povești de când Păsărel era mic.

1982 I se acordă Premiul Festivalului Internațional pentru Poezie Tânără (Schwerin, Republica Democrată Germană).

1983 Editează volumul de eseuri despre clasicii literaturii române Pe urmele lui Orfeu, ce au ca suport documente și date istorice adunate de prin arhivele din Moscova, Kiev, Lvov, Harkov etc. Cenzura califică cartea „nocivă”, pentru motivul că ar fi fost una despre „popi” și „feudali”, ea fiind salvată în ultimul moment de către președintele de atunci al Uniunii Scriitorilor, Pavel Boțu, care o prefațează.

1984 Contribuie la înființarea revistei Orizontul, ulterior Columna, care se dorea o revistă a tinerilor scriitori, Nicolae Dabija fiind primul redactor-șef al acestei reviste.

1985 Publică volumul de versuri Zugravul anonim, editat de Editura „Literatura artistică”. Publică un volum de versuri traduse în versiune rusă de cunoscuții poeți P. Grușko și V. Protalin cu titlul Стихи (Versuri).

1986 În luna mai este ales de către Congresul al VII-lea al Uniunii Scriitorilor din Moldova redactor-șef al săptămânalului Literatura și arta, care va deveni în curând principalul artizan al schimbărilor din republică, simbol al Mișcării de democratizare și desovietizare a societății, ajungând la un tiraj de 260.000 de exemplare în 1990, fiind „publicația literară cu cel mai mare tiraj din Europa” (lucru menționat de ziarul francez Le Figaro din 30 martie 1990, care a subliniat, printr-un articol semnat de Victor Loupan, că „Literatura și arta” a jucat în Revoluția de Renaștere Națională a Basarabiei același rol pe care l-a jucat Televiziunea Română în cadrul Revoluției din decembrie 1989”). Succesele răsunătoare ale revistei din Chișinău provoacă un adevărat război psihologic dintre aceasta și comitetul central al partidului comunist al R.S.S.M., care face tentative disperate s-o tempereze, să-i „pună la punct” curajul, iar în ultimă instanță, s-o interzică. În traducerea lui Alexandru Brodski îi apare în rusește o carte pentru copii И сказала мне Жар-Птица (Pasărea Măiastră).

1987 Un adevărat eveniment cultural îl constituie și apariția Antologiei poeziei vechi moldovenești, prin care autorul ei scoate la lumină circa 40 de texte inedite, din secolele XV-XVII, traduse din limbile slavonă, greacă, polonă, latină, bulgară, rusă, ucraineană, descoperite în arhive din Rusia, Ucraina, Polonia etc. Poetul prezintă conferințe la radio și televiziune despre istoria națională, interzisă până atunci în Basarabia, publicate ulterior în presa republicană (în revistele Noi, Moldova, Literatura și arta ș.a.).

1988 I se decernează Premiul de Stat al Republicii Moldova în domeniul literaturii și artei pentru cărțile Antologia poeziei vechi moldovenești, Pe urmele lui Orfeu și Alte povești de când Păsărel era mic.
Membru al Comisiei Interdepartamentale pentru problemele limbii, pune problema revenirii la alfabetul latin și necesitatea legalizării limbii române ca limbă oficială (de stat) în Republica Moldova.
E unul dintre însuflețitorii Mișcării de Eliberare Națională.
Face parte din Grupul de Inițiativă care, la 3 iunie 1988, creează Frontul Popular din Moldova. Manifestările literare cu participarea scriitorului se transformă, în acea perioadă, în mitinguri de protest contra regimului totalitar-sovietic.
Cântecul Cât trăim pe-acest pământ (Baladă), pe versurile lui Nicolae Dabija (muzica – Tudor Chiriac), devine imn al Mișcării de Eliberare Națională, fiind cântat de cei aproape un milion de participanți la Marea Adunare Națională din 27 august 1989, veniți la Chișinău să-și ceară dreptul la Limba Română, Alfabet Latin și Libertate.
La 10 iunie 1988 săptămânalul condus de Nicolae Dabija publică „Un vot de blam acordat comitetului central al partidului comunist din R.S.S. Moldovenească” de către scriitori, care alarmează Moscova, scriitorul fiind convocat, împreună cu conducerea Uniunii Scriitorilor, la o ședință comună a secretariatului Uniunii Scriitorilor din URSS și secția propagandă a Partidului Comunist din URSS. Avocați îi devin scriitorii ruși Evgheni Evtușenko, Robert Rojdestvenski, Andrei Voznesenski, Vitali Korotici, Iosif Gherasimov ș.a., care îi iau apărarea.
În perioada 1987-1990 activitatea săptămânalului scriitoricesc Literatura și arta e pusă în discuție de cel puțin zece ori la ședințele Biroului Politic al comitetului central al partidului comunist din R.S.S.Moldovenească, care la 22 septembrie 1987 adoptă Hotărârea „Cu privire la greșelile grave în activitatea săptămânalului „Literatura și arta”.

1989 Editează volumul de versuri Aripă sub cămașă, apreciat drept cea mai bună carte a anului. Reeditată în 1991 la Editura „Junimea” din Iași, cu o prefață de Constantin Ciopraga, cartea i-a adus poetului merituoase aprecieri și în România.
La Editura „Молодь” din Kiev, în traducerea lui V. Zatulâviter, volumul sus-menționat apare în limba ucraineană. Este ales deputat al poporului din URSS în ultimul for ex-unional (1989-1991), la primele alegeri parțial libere inițiate de M. Gorbaciov, care, în volumul de memorii Mémoires apărut la „Édition du Rocher” din Paris, 1997, la paginile 409-410, vorbește elogios despre contribuția lui N. Dabija la democratizarea societății în URSS. E membru al Comisiei pentru Drepturile Omului, pledând pentru aplicarea necondiționată a Legii Universale a Drepturilor Omului în URSS.
Se va afla pentru trei săptămâni, la invitația senatorului american Raul Costa, în SUA. Va vorbi într-o Comisie a Senatului SUA despre problemele cu care se confruntă URSS, va avea mai multe întâlniri cu ziariști și studenți. E ales Cetățean de Onoare al orașului Harrisburg, statul Pennsylvania (SUA) „pentru contribuția deosebită la apropierea popoarelor sovietic și american”.
La 7 noiembrie 1989 va fi alături de cei care au oprit tancurile ca acestea să nu desfășoare o paradă militară dedicată revoluției bolșevice din Rusia în centrul Chișinăului, iar la 10 noiembrie 1989 va participa împreună cu miile de protestatari la asaltul Ministerului de Interne în semn de protest față de arestările a sute de tineri.

1990 La Editura „Hyperion” tipărește studiul documentar Moldova de peste Nistru – vechi pământ strămoșesc în două ediții cu un tiraj total de 400.000 de exemplare, cu textul tradus și în limba rusă,
studiu care s-a bucurat de largi ecouri și peste hotarele republicii.
Devine deputat în Parlamentul Republicii Moldova, unde susține o activitate permanentă pentru ieșirea Republicii Moldova din imperiul sovietic și pentru democratizarea societății. E ales președinte al Societății nonguvernamentale Limba Noastră cea Română. La 13 martie 1990 Societatea Limba Noastră cea Română expediază mesaje către Președintele, Guvernul și Parlamentul Republicii Moldova, către Comisiile Știință și Învățământ (președinte P. Soltan), Cultură (președinte I. Vatamanu) ale Parlamentului cu propunerea ca instituțiile statului, învățământul și știința din Republica Moldova să respecte adevărul științific și să treacă de la „limba moldovenească” – la limba română, de la „Istoria URSS” – la Istoria Românilor, să se accepte etnonimul de „român” pentru cel de „moldovean”. V. Stati și alți falsificatori filoruși vor afirma ulterior că această scrisoare, semnată de președintele Societății Limba Noastră cea Română, va însemna „începutul românizării învățământului și societății în Republica Moldova”.

1991 Își dă concursul la îmbunătățirea manualelor școlare. A elaborat manualul Literatura română pentru clasa a 5-a, care a cunoscut șase ediții. Împreună cu Aurelian Silvestru editează un ciclu de manuale de istorie pentru clasele I-IV, Daciada, traduse și în rusește.
Devine președinte al Asociației Oamenilor de Știință, Cultură și Artă din Republica Moldova.
În perioada conflictului din 1992 din Transnistria cărțile sale, în mod special Moldova de peste Nistru – vechi pământ strămoșesc, sunt adunate din biblioteci și librării de către elementele separatiste pro-ruse și anti-independență și arse public, iar abonații publicației Literatura și arta sunt persecutați (unii – mobilizați cu forța ca să lupte contra forțelor republicane).

1992 Publică eseul Domnia lui Ștefan cel Mare și culegerea de povestiri istorice Nasc și la Moldova oameni. Ultima e apreciată cu Premiul „Ion Creangă” pentru cea mai bună carte pentru copii a anului.
În colecția Poezii de duminică, editată de Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, apare placheta de versuri Mierla domesticită.
I se acordă Marele Premiu pentru Poezie „Nichita Stănescu” (România).

1993 E ales membru de onoare al Comisiei de Istorie Bisericească din România pentru volumele Pe urmele lui Orfeu (1983) și Antologia poeziei vechi moldovenești (1987), la recomandarea Î.P.S. Nestor, Mitropolitul Olteniei, și Î.P.S. Antonie, Mitropolitul Ardealului. La Editura „Hyperion” vede lumina tiparului volumul de poeme Dreptul la eroare, care obține în același an Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.
Are loc Congresul Intelectualității din Republica Moldova, în cadrul căruia Nicolae Dabija prezintă referatul de bază. E ales copreședinte al Congresului Intelectualității, devenit în curând partid politic, care la alegerile din 1994 va avea reprezentare în Parlamentul republicii și va fi transformat în Partidul Forțelor Democratice.

1994 La Editura „Junimea” din Iași publică volumul de versuri Lacrima care vede. I se acordă Premiul Bibliofililor pentru cea mai citită carte a anului.

1995 E ales vicepreședinte al Ligii Culturale a Românilor de Pretutindeni.
I se decernează Premiul Academiei Române „Mihai Eminescu”, pentru volumul Dreptul la eroare.
În colecția Poeții români contemporani, editată la București, apare antologia poetică Oul de piatră.
Devine Cavaler al Ordinului Republicii, cea mai înaltă distincție a Republicii Moldova (pe care a restituit-o în 2003, în semn de protest pentru faptul că aceasta i-a fost conferită lui I.I. Bodiul, fostul prim-secretar al comitetului central al partidului comunist din RSSM).
În anii 1995-1996-1997 e câștigător al Topului „Cel mai bun jurnalist al anului”, decernat de Clubul de presă de la Chișinău.

1997 La Craiova, Editura „Scrisul Românesc”, scoate de sub tipar culegerea de publicistică Libertatea are chipul lui Dumnezeu, pentru care autorului i se acordă Premiul pentru proză „Gib I. Mihăescu”.

1998 E reales deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Va reprezenta forul legislativ al Republicii Moldova în Adunarea Parlamentară a Țărilor din Bazinul Mării Negre (APCEMN).
La Editura „Minerva” din București, în prestigioasa serie Biblioteca pentru toți, apare volumul de versuri Fotograful de fulgere, prefațat de Eugen Simion, președinte al Academiei Române.
Fundația Scrisul Românesc din Craiova editează volumul de eseuri Icoană spartă, Basarabia.

1999 La Fundația Scrisul Românesc din Craiova apare cel de-al treilea volum de publicistică și eseuri, intitulat Harta noastră care sângeră, pentru care i se acordă Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova.
Editura „Edit-press” din Galați editează volumul de poeme Tăceri asurzitoare.

2000 I se decernează Premiul „Titu Maiorescu” al Asociației Juriștilor din România.
Este decorat cu Medalia guvernamentală a României „Eminescu. 150 de ani de la naștere”.
Președintele României prin Decretul nr. 567 din 1 decembrie 2000 îi conferă Ordinul Steaua României în grad de Comandor „pentru remarcabila sa operă poetică și pentru implicarea sa în redeșteptarea spiritualității românești”.

2001 Fundația „Scrisul Românesc” din Craiova îi tipărește două volume de publicistică și eseuri, intitulate La est de vest și Vai de capul nostru!
Împreună cu pedagogii Sofia Bolduratu și Maria Hadârcă elaborează manualul Literatura română pentru clasa a VI-a, apărut la Editura „Litera”. Între 10 și 23 octombrie 2001, la inițiativa Centrului Cultural American In Their Owr Words din Carolina de Nord (SUA), poetul a participat la mai multe manifestări culturale prilejuite de lansarea volumului de versuri Photographer of lightning (Fotograful de fulgere) apărut la Editura „The Granit Press din Hickory”, Carolina de Nord, în traducere engleză de Maria M. Simonca și dr. Rand Brandes. Scriitorul a avut întâlniri cu studenții Universității din Chapelle Hill, ai Colegiului Lenoir-Rhyne din Hickory, cu cititori din Washington, Atlanta, Raleigh, Hickory etc.

2002 La Editura „Litera” publică volumul În căutarea identității. Istoria Neamului Românesc din Basarabia povestiră pentru elevi, care cunoaște mai multe ediții, într-un tiraj total de 100.000 de exemplare.
Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru volumul În căutarea identității.
La Editura „Prut Internațional” apare culegerea de versuri și desene Așchii de stele, iar la Fundația Scrisul Românesc din Craiova vede lumina tiparului volumul de eseuri și articole Însemnări de pe front.

2003 E ales Membru de Onoare al Academiei Române.
Editura „Litera” îi tipărește culegerea de poeme Doruri interzise, reeditată în 2004.
Fundația Scrisul Românesc din Craiova îi tipărește cartea de publicistică Râul în căutarea mării.
În SUA, la Editura „Be Movie Press” din Providens îi apare volumul Vlackibird once wild, nom tame (Mierla Domesticită), tradus de John Flynn.

2004 La Editura „Prut internațional” apare cartea pentru copii Bondari cu motor. Fundația Scrisul românesc îi editează volumul Basarabia – țara de la răspântii.

2005 E ales președinte al Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova, organizație nonguvernamentală de cultură și drept, la care au aderat peste 150 de organizații culturale, uniuni de creație, asociații nonguvernamentale. La 1 iulie 2008 avea peste 200.000 de membri, fiind organizația nonguvernamentală cu cea mai largă aderență din republică, cu filiale în Ucraina (Bucovina de Nord, sudul și nordul Basarabiei, regiunea Ananiev ș.a.), Federația Rusă, Israel, Italia, Grecia, Serbia, Letonia, Georgia.
Dintre activitățile FDRM face parte și depunerea Cererii de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană (la 26 decembrie 2006) din partea Societății Civile, însoțită de peste 200.000 de semnături.
La Ploiești îi apare cartea de poeme Fulger înrourat.
Editura Fundației Scrisul românesc îi lansează volumul de eseuri Bezna vine de la răsărit.
Editează Limba și literatura română, manual pentru clasa a VI-a (coautor).

2006 I se acordă Marele Premiu pentru poezie „Sfântul Gheorghe” al Festivalului Internațional de Poezie de la Uzdin (Serbia). Participă la Conferința Internațională Știință și Credință, la invitația Papei Benedict al XVI-lea la Vatican.

2007 Uniunea Scriitorilor Italieni îi lansează la Roma volumul La musa nuova, tradus în italiană de Amedeo Carrocci. Maria M. Simonca (SUA) scrie și publică teza de doctorat Photographer of Lightning , care vizează creația lui Nicolae Dabija. Îi apare volumul De ce limba noastră e română, lansat la Primul Congres al Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova (10 iunie 2007).
E fondator al Festivalului de Poezie Patriotică pentru elevi și studenți.
Editura Fundației „Scrisul Românesc” îi editează cartea de editoriale și eseuri Paznic pe înălțimi.

2008 Îi apare volumul de eseuri Desțărați la Editura Fundației „Scrisul Românesc” din Craiova și culegerea de poeme Maraton printre gloanțe la Editura „Rafet”, Râmnicu Sărat.
E ales în conducerea Forumului European al Revistelor literare (Balcic, Bulgaria).
Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova îi oferă Premiul Opera Omnia pentru întreaga sa creație.
Apare cartea Poezie și publicistică. Interferența limbajelor de Nina Corcinschi, monografie despre creația lui Nicolae Dabija.

2009 Îi apar volumele Tema pentru acasă (roman) la Editura „Princeps Edit” din Iași, Hoții de speranțe (publicistică) la Editura „Vicovia” din Bacău, Mesaje pentru supraviețuitori (publicistică) la Editura
Fundației „Scrisul Românesc” și volumul selectiv 101 poeme la „Biodova” din București.
Obține Marele Premiu Nichita Stănescu al Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetul Marmației (octombrie 2009).
Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova din 24 decembrie 2009 i se conferă Ordinul de Onoare „în semn de prețuire pentru contribuția adusă la procesul de renaștere națională”.
E distins cu Premiul „Pârghia lui Arhimede” al Academiei de Științe a Republiciic Moldova „pentru promovarea științei și inovării în mass-media.”

2010 La 18 mai 2010 Gimnaziul din satul Pânzăreni, raionul Fălești, decide să poarte numele „Gimnaziul Nicolae DABIJA” E fondator al Festivalului Internațional de Poezie „Grigore Vieru”.
Academia Internațională „M. Eminescu” îi acordă „Premiul pentru cea mai bună carte de proză a anului” pentru romanul Tema pentru acasă. La Salonul Internațional de Carte de la Chișinău același roman ia Premiul Cartea Anului, Premiul Primăriei Chișinău și Premiul „Denaster” pentru proză.
Volumul Tema pentru acasă a fost propus spre lectură în cadrul campaniei „Chișinăul citește o carte”, fiind, conform totalizărilor făcute de Asociația Bibliotecarilor din republică (E. Vulpe) „cea mai citită carte de beletristică națională”, având în perioada aprilie-noiembrie 2010 „peste 100.000 de cititori”.
I se acordă Premiul de Excelență al „Sărbătorii Poeziei”, ediția a XVII-a, din Iași.
E distins cu Premiul „Pârghia lui Arhimede” al Academiei de Științe a Republicii Moldova „pentru promovarea științei și inovării în mass-media.”
Academia de Studii Înalte din România îi acordă titlul de Doctor Honoris Causa și titlul onorific de Academician „în semn de înaltă prețuire și respect, pentru întreaga activitate.”

2011 Universitatea „George Bacovia” din Bacău îi conferă titlul de Membru de Onoare al Comunității Academice, „ca o recunoaștere a deosebitei sale contribuții la promovarea românismului în lume.”
I se înmânează Premiul „Constantin Stere” al Ministerului Culturii din Republica Moldova pentru romanul Tema pentru acasă. În cadrul Săptămânii Culturale de la Câmpul Românesc (Ontario, Canada) este ales președinte al Forului Democrat al Românilor de Pretutindeni.
I se acordă Premiul Național al Republicii Moldova „pentru întreaga activitate literară”.
E onorat cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Tehnice din Moldova.
Academia de Științe a Moldovei îi acordă Premiul „Pârghia lui Arhimede”
Îi apar volumele Poeme pentru totdeauna, opera poetică în seria Ediții critice la Editura „Princeps Edit”; Tema pentru acasă, ediția a III-a, roman, la Editura pentru Literatură și Artă; Tema de după „Tema pentru acasă”, eseuri, la Editura „Princeps Edit”;
Povești de când Păsărel era mic: Bătălia de la Nuiaua unde mi-am pierdut luleaua, poem pentru copii, la Editura „Baștina”; Povești de când Păsărel era mic, poem pentru copii, la Editura „Feed-Back”; Așchii de stele, poeme, la Editura „Sprinten Infomar”, Privighetori împăiate la Editura „Gens Latina”.

2012 I se conferă titlul de Profesor de Onoare al Liceului Teoretic „Petru Rareș” din orașul Soroca.
Festivalul Internațional „Lucian Blaga”, ediția a XXXII-a, îi acordă Premiul pentru promovarea valorilor culturale românești.
Apar volumele de publicistică Făclia credinței. Mesaje din Basarabia (Editura „Ploiești”) și Prutul are două maluri (Editura „Babel-Vicovia”).
Romanul Tema pentru acasă cunoaște a IV-a ediție (Editura pentru Literatură și Artă).
La 12 decembrie 2012 e ales membru-corespondent al Academiei de Științe a Republicii Moldova.
2013 La Editura pentru Literatură și Artă din Chișinău îi apare volumul de nuvele Nu vă îndrăgostiți primăvara!, inclus de către bibliotecari în campania „Republica Moldova citește o carte” pentru anul
2013. La Salonul Internațional de Carte pentru Copii și Tineret cărții Nu vă îndrăgostiți primăvara i se acordă Premiile Cartea Anului și Pentru cea mai citită carte a anului.
Apare monografia Poezia anilor ’70: Nicolae Dabija și generația sa de Elena Tamazlâcaru.
În Italia, Editura „Tabula fati” îi tipărește în traducere volumul de poezii Poesia e amore.
La Editura pentru Literatură și Artă apare ediția a cincea a romanului Tema pentru acasă.
Editura „Detectiv literar” din București editează culegerea de poeme Psalmi de dragoste.
Salonul Internațional de Carte din Chișinău îi acordă Premiul „Omul Cetății” pentru volumul de eseuri Mesaj de unire, apărut în acest an la Editura „Vicovia” din Bacău.
La Tipografia „Europress” e tipărită cartea Drumul spre biserică.
Apare un CD cu versurile lui (în lectura actorilor N. Caranfil și N. Jelescu).
I se acordă Premiul „Italia-2013. Pentru Cultură”.
E ales membru de Onoare al Academiei Internaționale „Mihai Eminescu”.
Festivalul Internațional de Creație Literară „Titel Constantinescu” (Râmnicu Sărat, România) îi conferă Marele Premiu „Titel Constantinescu” și-i editează cartea de eseuri Umbra sârmei ghimpate.

2014 Gimnaziul din comuna Heciul Vechi raionul Sângerei ia hotărârea să poarte numele „Gimnaziul Nicolae Dabija”.
E ales Cetățean de Onoare al comunei Ipotești, unde s-a născut M. Eminescu, al localităților Dumbrăveni, Vorona și al orașului Botoșani (România), legate de numele lui M. Eminescu.
Președintele Republicii Moldova îi acordă titlul „Om Emerit”.
2015 Apare ediția a doua a cărții de nuvele Nu vă îndrăgostiți primăvara.
Festivalul Internațional de Poezie de la Trieste (Italia) îi acordă Marele Premiu.
În Colecția „Regal de Poezie” apare cartea de poeme Tăceri tălmăcite-n cuvinte, editată de Asociația Culturală „Regal d’Art” pentru bibliofili (însoțită de un CD cu vocea poetului și de o ediție liliput a volumului).
Președintele României Traian Băsescu îi conferă Ordinul „Meritul Cultural”.
La Editura „Avangard print” din Sofia apare în limba bulgară romanul Tema pentru acasă (cu titlul Бесарабия, моя любов!), tradus de Ognian Stamboliev.
Editura „Detectiv literar” din București îi lansează cartea de eseuri Pe urmele lui Orfeu, ediția a treia.
La Festivalul Internațional „Poesis” (Baia Mare, România) i se acordă Premiul pentru Proză.
Festivalul „Mircea Cancicov” (Bacău, România) îi înmânează Premiul pentru Proză.
În Brazilia, la Editura „Bestiário”, apare cartea de poeme Memória das árvores (tradusă în portugheză de Eduardo José Degrazia).
Guvernul SUA îl decorează cu Medalia Libertății pentru antologia Flori alese din poezia americană, traducere și selecție de Nicolae Dabija.
Centrul Internațional al Poeziei din Recanati (Italia) îi acordă Premiul „Giacomo Leopardi”.
Ia Premiul pentru Poezie la Festivalul Internațional de Poezie de la Fontana i Liri (Italia).
Îi apare în traducere italiană volumul La Clessidre, ilustrat de Vincenzo Bianchi, unul dintre cei mai de seamă artiști plastici ai contemporaneității.
La invitația poetului Justo Jorge Padrón vizitează Spania.
La Paris vede lumina tiparului în traducere franceză romanul Tema pentru acasă (Devoir à rendre).
La Skopie (Macedonia) e tipărit volumul Poezija în limbile macedoneană, română și engleză.
La Festivalul Internațional de Poezie de la Struga (Macedonia) i se înmână Premiul „Sceptrul Poeziei”, instituit de Uniunea Scriitorilor din Macedonia, „pentru cel mai important scriitor din străinătate” pentru volumul Poezija.
E ales Doctor Honoris Causa al Universității de Studii Politice și Economice Europene ,,Constantin Stere”.
Apare ediția a VI-a a romanului Tema pentru acasă.

2016 Romanul Tema pentru acasă (Devoir à rendre) e nominalizat la Premiul „Prix de l ’Autre Edition”, fiind considerat unul dintre romanele cele mai citite în 2015 în Franța.
La Editura „Bestseller” apare ediția a VII-a a romanului Tema pentru acasă.
Editura pentru Literatură și Artă tipărește ediția a VIII-a a romanului Tema pentru acasă.
La Ulan Bator e ales Membru al Academiei de Poezie și Cultură din Mongolia.
Universitatea din Oradea (România) îi acordă titlul Doctor Honoris Causa. Devine președinte al Mișcării „Sfatul Țării-2”, asociație nonguvernamentală care și-a propus unificarea națiunii române.

2017 În SUA apare romanul Tema pentru acasă (Resurrection from hell), în traducerea lui Nicholas Andronesco, la Editura „Lumina Publishing House” din Stamford (SUA) în colecția „Love story
collection”. În cadrul Festivalului Internațional de Poezie de la Havana (Cuba) i se acordă Marele premiu „Dulce María Loynaz”. Devine laureat al Marelui Premiu al Festivalului Internațional de Poezie „Mihai Eminescu”, care s-a desfășurat la Craiova cu participarea unor poeți importanți din 56 de țări (17-20 septembrie). Participă, fiind și unul dintre inițiatorii manifestării, la Festivalul Internațional de Poezie „Eminescu-Leopardi”, care s-a desfășurat în Italia (1-6 iunie).
La Editura pentru Literatură și Artă îi apare romanul Te blestem să te îndrăgostești de mine. În ședința din 8 iunie a Secției de Științe Umaniste a Academiei de Științe, la care sunt prezenți M. Cimpoi, Gh. Mustea, E. Doga, V. Pasat, I. Druță, sosit special de la Moscova, H. Corbu și A. Eșanu, deși e unicul candidat, îi este refuzată acordarea titlului de membru titular, obținând prin vot secret trei voturi pentru și patru contra.

2018 Apar edițiile a doua și a treia ale romanului Te blestem să te îndrăgostești de mine, cu un tiraj total de 15.000 de exemplare. Lucrarea va fi apreciată mult de critica literară din Republica Moldova și România, Lucian Strochi consemnând în revista de cultură ASACHI (nr. 6-12, 2018): „Te blestem să te îndrăgostești de mine este unul dintre cele mai profunde și tulburătoare romane de dragoste din literatura lumii”.
Biblioteca Națională a Republicii Moldova organizează un chestionar între cititorii republicii conform căruia romanul Te blestem să te îndrăgostești de mine a fost declarat „Cartea cea mai citită în 2017”.
La Editura pentru Literatură și Artă vede lumina tiparului volumul de eseuri Așchii de cer.
La aceeași editură apare în limba română ediția a noua a romanului Tema pentru acasă, iar la Editura „Princeps-Edit” din Iași – ediția a zecea, tirajul total în limba română fiind de 100.000 de exemplare vândute și cu aproape un milion de împrumuturi în bibliotecile din Republica Moldova, într-un sondaj efectuat de bibliotecari cartea fiind considerată „romanul cel mai citit în ultimii 50 de ani”.
La Editura „PapiruS Media” din România vede lumina tiparului Contra amneziei, volum de publicistică și eseuri. E ales membru al Academiei Europene pentru Științe, Arte și Litere (Academie Européenne des Sciences, des Arts et des Lettres) din Paris.
Devine laureat al Concursului Internațional de Poezie „L’amour de la Liberté” (ediția I), organizat de Academia Europeană pentru Științe, Arte și Litere din Paris. Romanul Die Hausafgabe (Tema pentru acasă), apărut la Editura „Frieling-AVRA” din Berlin se bucură de aprecieri înalte. Pe coperta a 4-a a cărții editorii germani au indicat: „Nicolae Dabija Roman Die Hausaufgabe ist ein literischer Geniestreich” („Romanul Tema pentru acasă de Nicolae Dabija este o lucrare literară genială”). Cu titlul Compito per domani romanul Tema pentru acasă apare la Editura „Graphe.it” din Italia. Critica literară italiană îl consideră „o capodoperă” (Exegetul Iannozzi Guiseppe va afirma: Compito per domani di Nicolae Dabija è un capolavoro litterario al pari o quasi de Il maestro e Margherita di Michail Bulgakov”.
(„Tema pentru acasă de Nicolae Dabija este o capodoperă literară, care poate fi comparată doar cu Maestrul și Margareta de Mihail Bulgakov”), iar Vincenzo Bianchi, candidat la Premiul Nobel, va consemna: „Mi ha profondamente impressionato. Sono convinto che se Shakespeare avesse conosciuto questo tema non avrebbe scritto Romeo e Giulietta, ma „Mihai Ulmu e Maria Razesu” („M-a impresionat profund. Sunt convins că dacă Shakespeare ar fi cunoscut acest subiect, n-ar fi scris Romeo și Julieta, ci Mihai Ulmu și Maria Răzeșu”.
Devine Doctor Honoris Causa al Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu. E ales Doctor Honoris Causa al Institutului de Științe ale Istoriei Culturii (Ucrainian Institute of Scientific and Culture History) al Academiei de Științe a Ucrainei. Participă, fiind și unul dintre organizatori, la Festivalul Internațional de Poezie „Eminescu-Njegoš”, care s-a desfășurat în Muntenegru între 25 și 30 septembrie 2018.
La 5 septembrie 2018 va ține un discurs de la tribuna Consiliului Europei din Bruxelles despre Centenarul Unirii, prezentând argumentele de reunire a Republicii Moldova cu România.
La 1 decembrie 2018, în ziua Centenarului Unirii, în Sala Polivalentă din Craiova are loc premiera poemului simfonic Unirea cea Mare, muzică – Eugen Doga, versuri – Nicolae Dabija și Ion Deaconescu, considerată de către critica de specialitate „cel mai important eveniment cultural al anului centenar”.
La Editura „Bogdani publisher” din Bruxelles (Belgia) apare volumul Psalme dashurie (Psalmi de dragoste), tradus în limba albaneză de Baki Ymeri. În același an cartea e distinsă cu Premiul pentru Poezie al Uniunii Scriitorilor din Kosovo, primind și medalia „Bogdani”.
I se conferă Premiul Național „Constantin Negruzzi” (Iași, 28 noiembrie 2018), Premiul Național „Vasile Alecsandri” pentru Poezie (Bacău, 25 mai), Premiul „Onisifor Ghibu” al Filialei Cluj a Academiei Române (Cluj – 14 septembrie), Premiul „M. Eminescu – gazetarul” al UZPR (București, 28 iunie) ș.a.
La 15 iulie 2018 e omagiat în incinta Academiei de Științe a Moldovei la împlinirea celor 70 de ani de la naștere, iar la 22 noiembrie 2018 în Sala Polivalentă din Chișinău are loc o serată de creație dedicată scriitorului.
La Editura „AB ART” din Budapesta apare romanul Házi feladat (Tema pentru acasă) de Nicolae Dabija, tradus în limba maghiară de Balázs Boróka.
Editura „Contexte” din Bacău îi editează volumul de editoriale și eseuri Țara mea de dincolo de Prut.

2019 La Editura pentru Literatură și Artă apare ediția a 11-a a romanului Tema pentru acasă. La aceeași editură vede lumina tiparului romanul Домашнее задание (Tema pentru acasă), tradus în limba rusă de Raisa Țâbârnă.
Editura UZPR din București îi tipărește volumul de versuri Poeme alese.
În cadrul Festivalului Internațional de Poezie de la Seul (Coreea de Sud) lui Nicolae Dabija i se oferă Premiul Internațional al Literaturii. Cu banii ce i-au revenit din premiile obținute în ultimii ani și din onorariile pentru volumele apărute ajută la rezidirea Mănăstirii Zloți (rasă de pe fața pământului de bolșevici), ctitorită de rudele sale și care l-a avut drept stareț pe unchiul său, arhimandritul Serafim Dabija, tot ei donându-i în 2008 și colecția sa de icoane – 18 piese din secolele XVII-XIX – considerată de specialiști una dintre cele mai valoroase din Basarabia.